9 august 2010

3 august 2010

Incredibil :)

Da, nici mie nu imi vine sa cred cat timp a trecut de cand am postat ultima data. Oricum, nu am dus lipsa de activitati, ba dimpotriva, am avut timpul liber foarte limitat. Din pacate nu am reusit sa fac tot ce mi-am propus in acest timp, asa ca mi-am schimbat prioritatiile, s-au intamplat enorm de multe din aprilie pana acum, multe lucruri si bune si rele pe toate planurile. Totusi, ceea ce trebuia sa se schimbe, nu s-a schimbat.
"Inca de mic am realizat ca am un mare defect: m-am nascut in Romania. Acum mai am unul: inca sunt roman in tara mea. Aceasta tara care te coboara in genunchi de fiecare data cand incerci sa te ridici. Unii spun ca se putea si mai rau. Sunt de acord. Dar totusi Romania e o tara frumoasa, e o tara europeana, cu o istorie zbuciumata dar interesanta, cu peisaje cum nu mai sunt altundeva, cu oameni buni si rai, ca peste tot de altfel. Faptul ca inca traiesc in aceasta tara nu constituie un dezavantaj decat atunci cand realizezi ca nici macar cainii de pe strada nu se mai obosesc sa te latre, atunci cand vezi clipuri de promovare care nu scot in evidenta nici macar pe aproape adevaratele valori ale acestei tari, clipuri care au costat destul cat sa hraneasca un oras, atunci cand vezi ca tu muncesti mai mult decat altii dar esti dat exemplu negativ, atunci cand vezi imagini cu stramosii nostri ce au pierit pentru integritatea acestui pamant pe care ne aflam si stii ca au pierit in zadar, imi e rusine fata de cei ce au murit la revolutie sperand la ceva mai bun.
Sunt intrebat constant ce mai caut aici, de ce nu plec, dar asta sunt eu. Lasa sa fiu judecat pentru chestia asta dar nu am de gand sa fiu intr-un colt de lume si sa aflu ca cineva drag mie nu mai este iar eu nu as fi capabil sa imi iau macar ramas bun. Atunci toti banii din lume nu ar mai conta."
Asa gandeam cu ceva timp in urma. Lucrurile s-au mai schimbat de atunci. M-am hotarat sa nu mai fiu roman in tara mea, ci in a altora, unde voi fi apreciat pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce m-as preface ca sunt. Oricum oameni dragi mie s-au dus si nu am apucat sa imi iau ramas bun de la ei, desi eram aici, fara sa mai pun la socoteala faptul ca am adunat saci de motive ce ma indeamna sa plec si sa renunt la a ma lupta cu morile de vant ce imi stau aici in cale. Imi cer scuze fata de cei care vor fi dezamagiti de aceasta decizie. A venit timpul sa spun si eu Romania Te Iubesc, Dar Te Parasesc.

5 aprilie 2010

Legea Tinerilor: http://facultativ.lsgalati.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=181:-legea-tinerilor--adevr-sau-minciun&catid=37:getaways&Itemid=150

16 februarie 2010

Dorinte...

Ce imi doresc acum, este sa nu imi mai pot dori ceva vreodata. Dorinta - acest sentiment abstract, definit de fiecare dintre noi in felul sau, eu unul nu il mai "doresc". Este un sentiment ce se manifesta in 1000 de feluri, de cele mai multe ori frumos, pentru ca dorinta ne poarta catre vis, visul, singurul mod in care iti vei indeplini toate dorintele, dar totodata, este cel mai inselator sentiment. Niciodata nu voi mai incerca "marea cu sarea" niciodata nu voi mai avea incredere in vise, mai ales in visele altora, atunci cand dai "vrabia din mana pentru cioara de pe gard" intotdeauna te vei alege poate, daca esti norocos, cel mult cu gainatul. Nu mai visez, realizez!

31 decembrie 2009

Un gram de filosofie

"Ma indoiesc, de adevarul tuturor credintelor mele. De indoiala mea insa nu m-as putea indoi. Iar intrucat ma indoiesc, cuget, nici aceasta n-as puteao nega. Si de vreme ce cuget sau gandesc insemneaza ca exist ca fiinta cugetatoare sau ganditoare. Pot sa ma indoiesc de existenta tuturor lucrurilor din natura. Pot sa ma indoiesc de existenta propriului meu corp: de unde stiu ca nu este o simpla inchipuire ? Cat timp insa am aceasta neincredere, gandesc si ca atare exist ca o fiinta ganditoare , independenta de corpul material." Asta spunea Decartes - filosof modern, dar cati dintre noi nu ne-am asezat macar de 25 ori in viata noastra la o masa dupa mai multe pahare de ceva, facand o introspectie, gandindu-ne ca de maine ne vom schimba sau vom face ceva mai bun, ALTCEVA? Eu unul am trecut si trec prin astfel de experiente, incerc sa ma analizez constant si sa renunt la lucrurile mai putin bune, iar daca imi propun sa fac ceva bun, vreau sa fie ceva mai mult decat se asteapta lumea de la mine. De cele mai multe ori imi iese, de cele mai multe ori - nu.
"Daca esti bun, ti se va incredinta toata munca, daca esti mai putin bun, vei scapa mai usor." Asta este una din legile lui Murphi, o chestie adevarata, desi eu nu prea il simpatizez, aici are dreptate. Din pacate, romanul fara sa fie constient, este fan al lui Mark Twain, acesta spunea la un momentdat ceva de genul: "E mai bine sa meriti laude si sa nu le primesti decat sa le primesti fara sa le meriti.", cu o singura exceptie: romanul se ghideaza dupa acest proverb invers: E mai bine sa primesti laude fara sa le meriti, decat sa le meriti si sa nu le primesti.

19 decembrie 2009

Avem Presedinte!!!

Da, nu este o gluma, avem Presedinte si in zilele urmatoare vom avea si Guvern. Daca am fost cuminti anul asta, poate Mosul ne face cadou un Guvern functional din toate punctele de vedere chiar. De acum incep schimbarile. Toti vor sa scoata tara din toate crizele posibile si imposibile, un singur lucru am de mentionat pentru pionii din mediul politic: va bateti cu pumnii in piept ca gorilele dar nu spun ca aveti si acelasi nivel de inteligenta ca sa nu jignesc bietele animale. Acum haideti sa stam cu totii si sa asteptam schimbarile de bine.

12 noiembrie 2009

Cumpar urgent !!! Pentru campanie

3 autocare electorale + 5 microbuze + 100 tavi cu mititei si carnati + 500 tricouri roz imprimate cu mesajul ,,Daca voi nu ma vreti, chiar nu ma intereseaza" + 200 bannere cu fatza mea din profil si de la spate si mai am nevoie de vreo 1000 oameni care sa ma insoteasca peste tot si sa strige si sa aplaude cand apar eu. Persoanele vor fi selectate in urma unui casting dupa criteriul corzilor vocale. Voi face personal pancarde cu sloganurile mele electorale:
- Poate ca nu sunt perfect, dar anumite parti din mine sunt chiar uimitoare
- Va iubesc, va doresc, du-va dracu ca glumesc
- Romania - sincere condoleante
- Nu am, nu stiu, nu vreau, nu-mi pasa
Mai doresc deasemenea sa implementez un referendum pentru reducerea numarului de parlamentari la 68 si cu Udrea 69.
Deci veniti la vot si urati-mi succes

7 noiembrie 2009

Unde-i cornul cu laptele?

E dimineata, abia ce m-am apucat de baut cafeaua si ma chinui sa nu ma uit la reclamele electorale, desi dau de ele peste tot. Zilele trecute am ajuns intr-un sat uitat de lume, mic pe la capatul tarii. Am fost mirat sa constat ca si acolo existau bannere cu distinsii nostri alesi pentru presedintie. Deci frate, imaginea lor ma urmareste peste tot, chiar si la buda, deschid un ziar sau o revista si hop imi sare in ochi poza lui Geoana, deja procesul meu de eliminare a greutatii in plus e compromis. Nu mai zic ca in tot orasul figurile lor sunt peste tot. Ideea e ca oricum nu mai vine lumea la vot cum venea odata, aceleasi minciuni, progres zero, deci bai carnatilor mai bine folositi banii de campanie intr-un scop adevarat. Si apropo, mai apucati-va de diete si sport ca nici nu mai incapeti in cadru. Am avut ocazia sa il vad acum 3 zile, pe langa Orban, Vosganian, si pe Victor Paul Dobre, ala era cel mai dezgustator dintre toti. Mai bine ca Antonescu nici nu a mai aparut. Oricum noi, "muritorii de rand" nu facem parte din interesele candidatilor la presedintie, eventual astept urmatoarea "pomana electorala" cu mici, sarmale, ulei, zahar si alte cele pentru saracii pensionari, ca deah, vorba aia: "suntem studenti". Va doresc inspiratie la vot, si un calduros "Viva la revolucion"

25 octombrie 2009

La limita penibilului

Dragostea de tara naste prosti
Romania e o tara plina de banci, farmacii, cazinouri si shaormerii
E o tara de prostituate, de hoti de buzunare si portari cu simtul raspunderii
Ceilalti muncesc ca fraierii

Te comporti indecent pentru un trai decent
Faci o facultate - doua, ca student
Afacerile legale te trimit in faliment
Intr-o tara mai plina de maimutoi decat Disneyland
Aparent esti relaxat ca ai un trai decent
Multumit ca ai apa curenta si curent
Corectitudinea e o slabiciune in prezent
Frate, aici se fura tot de la bani la libertate
Intrati in Europa cu capul jos se pare
Ca si presedintele are mainile murdare
Romania sa-mi fac loc ïn lumea ta de bronz
Umblu pe teava cu un glont ca-n Bronx.

23 octombrie 2009



Si ce daca...

Si ce daca oamenii nu mai stiu sa zambeasca, mereu vom fi un grup de oameni care vom incalca orice regula determinata de stilul de viata stresant si aglomerat. Grupul asta de oameni tine la gesturile marunte si facute cu drag iar cei ce fac lucrurile doar de dragul de a le face sau pentru scopuri bine definite ne vor invidia pentru ca noi stim sa ne bucuram de orice lucru bun, facut sau primit, marunt sau urias. Noi lasam stresul si stilul asta de viata sa ne astepte, ne luam timp liber cand vrem noi, nu depindem decat de noi, iar stresatii, complexatii si fitosii sunt dependenti de persoane ca noi. Mereu am fost de parere ca trebuie sa faci ceea ce simti la momentul respectiv, daca faci un lucru dictat de altii nu esti nimic altceva decat umbra lor iar daca faci ceea ce crezi si vrei esti stapanul propriei tale umbre. Vrei sa pleci in mijlocul unei sedinte sau intruniri, fa-o, daca nu o faci vei regreta, oricum vei fi absent. Lumea a uitat ce inseamna sa fii liber, libertate nu exista daca ti se dicteaza tot ce sa faci si sa spui, libertate inseamna sa stii ce vrei si sa faci ce vrei. Don't work for nobody. Work for your goddamn self... V-am pupat si va respect

19 octombrie 2009

A trecut ceva timp de cand am postat primul titlu. Pauza a fost buna, timpul liber a lipsit cu desavarsire, nimic neobisnuit pana acum, povestea vietii mele. Si totusi, inca "doare sarutul pe obraz", probabil va continua sa doara decenii de acum inainte deoarece oamenii inca nu stiu sau nu vor sa iasa din umbra coborata de sistem peste ei. Si ma intreb cate generatii vor urma fara ca mentalitatea sa se schimbe in ceea ce ar trebui sa fie. Aceasta tara este rezultatul "muncii noastre", rezultatul nedorit probabil de majoritatea oamenilor ca mine, iar lucru cel mai ingrijorator este ca urmeaza generatiile "armani", generatiile acestea care pur si simplu habar nu au ce inseamna sa muncesti pentru ceva, pentru acesti copii totul se primeste, indiferent daca rasplata e meritata sau nu. In mintea unui astfel de pusti se contureaza ideea de "centrul universului" si mai tarziu va veni vremea cand mama si tata vor fi doar in amintiri, atunci centrul universului se transforma intr-o stea mica si uitata la margine. Gata, e timpul sa plec la terasa de fite cu prietenii mei coca, la o cafea scumpa, o manea faina, si la agatat gagici bunii. Ciao

24 septembrie 2009




Pentru inceput...

Sa trecem peste partea cu nasterea mea in ultimul an de comunism al acestei tari, (bine ca m-am nascut la sfarsitul lui...), din pacate, ca la noi, oamenii au trebuit sa moara din nou fara sa aiba castigul de cauza dorit. Totusi Romania e o tara superba (pacat ca e locuita). E o tara in care oamenii s-au obisnuit sa indure multe (desi nu inteleg de ce acest masochism) si totusi si eu poate sunt masochist pentru ca inca mai sunt aici si inca mai sper ca poate generatia mea si cele care urmeaza vor schimba ceva in bine. Dar realitatea e alta. E din ce in ce mai rau. In loc sa se promoveze bunul simt si cultura, se promoveaza tupeul obraznic si pitiponcismul + cocalarismul (salutul meu pentru cei ce au inventat aceste cuvinte). E o tara in care oamenii ce o populeaza sunt chiar cancerul ei, pentru ca se pot schimba multe, si 20 de ani de la abolirea comunismului e ceva timp, in care am fi putut trai asa cum visam in decembrie '89. Dar iata ca pe langa dorinta, mai sunt si fapte. Dorinte au fost, sunt, si vor mai fi. Fapte mai putin... Poate ca asa ne-am obisnuit noi, romanii: sa ne plangem mereu, dar sa asteptam ca o minune divina sa ne rezolve problemele. Sau poate ca asa am fost dintotdeauna. Totusi ii respect pe cei care au reusit intr-o mica masura sa schimbe ceva in bine, dar sunt prea putini si prea multi carora nu le pasa. Cei ce isi doresc altceva sunt de ordinul milioanelor, cei ce fac ceva, sunt de ordinul zecilor, poate sutelor de oameni. Totusi raman la parerea ca daca iti doresti "ceva" cu adevarat si faci ce iti sta in putinta poti obtine acel "ceva" pentru ca simpla dorinta nu e de ajuns. Ramane de vazut ce vom reusi sa facem bun din aceasta tara frumoasa cu istorie si cultura interesanta dar prea putin promovata. Pana atunci ramanem cu ochii cat cepele la reality-show-uri regizate si televiziuni de duzina unde vedem "cultura" actuala a acestei patrii.